”Via via …
Vieni via con me
Niente più ti lega a questi luoghi
Neanche questi fiori azzuri”...
Din căștile pe care mi le-am băgat în urechi, Paolo Conte îmi cântă melodia asta cu vocea lui obosită și virilă în timp ce îmi plimb câinele și gândurile pe Bulevardul Kiseleff... Din sens contrar vin doi țigani, un el și o ea. Se opresc, el se uită insistent la mine și imi vorbește - are dinți rari și când zâmbește seamănă cu un crocodil pui. Nu înțeleg nimic, e ca și când l-aș fi dat pe mute cu o telecomanda invizibilă.Îmi scot din ureche o cască, lăsând-o pe cealaltă - se crează un fundal sonor plăcut pentru o conversație; e ca soundtrack-ul unui film...
- Nu mai apăreți la tv, la emisiunea aia? mă întreabă el dezvelindu-și gingiile și zicând numele unui program care nu se mai face de peste doi ani.
Desigur, mi-a recunoscut câinele - el apare foarte des la televizor, mai ales în reclame. Câteodată sunt și eu prins în cadru, dar fără intenție.
- Nu, îi răspund știind că va urma o altă întrebare
- Da´acu´ce faceți?
- Fac altceva - și îi zic numele ultimei reclame în care am apărut câteva secunde
El se uită la ea și dau amândoi din umeri cum că n-au auzit să existe așa ceva.
- Ce mai urmăream emisiunea aia, continuă ea. Mereu mă uitam cu mama...
- Da´ ce zicea mă-ta? intervine el care tot meșterea ceva la telefonul mobil. Zi-i si dânsului ce-ți zicea mă-ta când vă uitați la emisiune...
Ea se apucă și râde. Râd amândoi, el semănând cu un crocodil pui, ea cu ea cand râde.
- Când ne uitam la emisiunea aia, mama zicea ”Uita-te bine la ăsta că poate vine intr-o zi si tă f*tă!”
Felul în care a spus-o, direct, sincer și fără urmă de vulgaritate mă face să râd. Între timp, țiganul a nimerit butonul care trebuia și mă aliniez lângă ea. Click!...Acum, în telefon e o poză cu mine și ea binedispuși. Peste un timp, și-or mai aminti din ce motiv râdeam?
Ne despărțim. Plecăm in direcții diferite. Îmi așez casca în ureche pentru a prinde finalul:
”It's wonderful
It's wonderful
Good luck my baby”....
incerc sa imi inchipui buna dispozitie de pe chipul ei si cea de pe chipul tau...
RăspundeţiŞtergereMa bucur ca v-ati reluat activitatea pe blog. Foarte amuzanta intamplarea:)
RăspundeţiŞtergereMititelu' a mai crescut, restul e neschimbat.
RăspundeţiŞtergereTu îţi plimbai câinele şi gândurile,eu doar gândurile şi dintr-o dată îmi zic :It's wonderful!,câinele,cum puteam să reacţionez în faţa stăpânului cu căştile în urechi.Dacă iniţiam o conversaţie ,auzeam din căşti Good luck my baby.
RăspundeţiŞtergerefaina foto, imi place
RăspundeţiŞtergerenu stiu daca ai reusit sa-i surprinzi si personalitatea sau nu, dar e faina