Oduminicădeneuitat

In poza sunt eu, Mircescu, asa cum te vad si cum ma vezi. Am pus-o aici, ca sa nu treceti prin emotii puternice mai tarziu cand o sa ma fac mare si o sa ne intalnim intamplator pe strada. In fine, mai e mult pana atunci desi eu as fi vrut sa devin adult peste noapte - daca s-ar fi putut peste noaptea trecuta... Dar asa...N-a fost sa fie... 

Am adormit aseara greu, cu gandul la Giusi-Giusi, imbracat in pijamaua aia mea verde. L-am visat pe clovnul Simi care este prietenul meu, cel mai amuzant si mai trist clovn din lume si cu care am sa va fac cunostinta candva... Acum stau la masa cu toti ai mei: cu mama, tata, bunica, bunicul si cu canarul Cipi, care e in colivie. E duminica, e frumos afara si am pe mine un tricou alb care e fermecat. Adica de fiecare data cand il imbrac, mama zice ca la o comanda ”sa ai grija cum mananci sa nu-l pătezi, Mircescule, ca altul nu mai am de unde sa-ti iau...” . 

Astept si eu, ca toata lumea, felul intai: ciorba de legume -  ”fara pic de carne” cum tine sa ne aminteasca bunicul ca suntem in Post... La scoala, niciunul dintre colegii mei nu are treaba cu Postul, pentru ca atunci cand ai 10 ani nu-ti permiti sa pierzi timpul cu fleacuri din astea ci e o varsta tocmai buna ca sa inveti chestii utile, cum ar fi sa scuipi printre dinți sau sa fumezi. Dar eu tin Post pentru ca bunica mi-a zis ca ”asa e bine”... 

Dar eu cred ca si lui nenea Șpiț, vecinul meu, ii e bine in Post că e perioada cand face el pe nebunul dupa Hristos... Odata, la o Ședință de Comitet, cand pensionarii stau ascunsi in subsolul blocului, printre geamantane vechi, biciclete stricate si țevi prin care curge apa calda si vorbesc despre intretinere si injura Guvernul, nenea Șpiț a prins momentul! S-a ridicat in picioare, a dat ochii peste cap si a zis si ca el propovaduieste in pustie... Mosii si cocoanele au zis ca e in regula, ca poate sa inceapa dar dupa ce inchide usa, ca sa nu stea toți in curent... Si a propovaduit vreun sfert de ora de n-a-nteles nimeni nimic dupa care s-a asezat cu fundul pe un butoi de muraturi si si-a aprins o tigara - cred ca atunci isi tragea el sufletul inapoi.  Eu am fost de fata la intamplare si va pot spune sigur că sedinta asta, lui i-a dat aripi pentru viitor... Asa ca a inceput sa tina post aspru, adica nu manca zile in sir. Si, dupa vreo saptamana a venit Salvarea sa-l ia - s-a intamplat chiar in dupa-amiaza in care nenea Șpiț a iesit pe fereastra de la bucatarie la bustul gol si a urlat ca el a vazut-o pe Maica Domnului urcand cu liftul... Iar bunica-mea, care le stie pe toate si le zice drept in față, cum mă vezi si cum te vad, a zis ca de foame i s-a intamplat asta.... Iar eu cred ca in Africa, in triburile alea unde e foamete, e plin de Maica Domnului...Oricine o vede, peste tot - cred că, la cât sunt oamenii aia de slabi, sunt chiar doua Maica Domnului la o persoana... Mie imi pare rau ca nu m-am nascut acolo, pentru ca va dati seama cate dorinte puteam sa imi pun?... 

De exemplu, una dintre chestiile pe care mi le-as dori ar fi ca vecinul meu, domnul doctor Popilean, caruia oamenii ii zic fara pauza intre cuvinte, Domnuldoctorpopilean si despre care toti sunt de parere ca duce o viata desfranata, sa aduca acasa numai femei mute. 
Pentru ca tipele care vin in vizita la el fac foarte urat - unele ridica vocea si fac Aaaaa! Aaaa! cu pauze de parca le-ar apăsa cineva pe burtă; altele fac Uuuuu-Uuuu! ca un tren... Numai el face Clac-Clac!, ca si cum ar bate din palme - atunci eu cred ca el se aseaza intr-un soi de juriu si ele dau examen sau joaca niste roluri in fata lui. Asa ca deseori imi lipesc urechea de perete si imi inchipui ca e teatru radiofonic.... E adevarat ca sunt cuvinte pe care nu le inteleg si situatii care nu imi trec prin cap dar Domnuldoctorpopilean o fi stiind el ce face, ca de-aia a invatat atata carte... 
Odata am auzit din perete cum gângureau - faceau asa ca doi guguștiuci. Si doamna i-a zis la un moment dat ”nu, nu așa...” - probabil ca vroia sa il corecteze ca el gurluia prea subtire. Si a adaugat ”nu astazi, ca e semaforul pe rosu”... Si au inceput sa râda, mai mult ea... Iar doctorul i-a zis că in cazul asta, cat e ea de doamnă, va trebui sa puna găoaza la bătaie...  Si iar au râs - de data asta mai mult el... Sunt sigur ca urma un moment important - poate ca ar fi pus muzica la pick-up, asa cum am vazut eu in filmele americane, iar dânsul s-ar fi apucat sa mestereasca la semafor ca sa il repare cumva... Dar nu stiu cum s-a terminat toata povestea ca a intrat bunica in camera si mi-a zis sa iau urechea de pe perete ca o sa racesc...

Si iata-ne azi, duminica, stransi la masa cum asteptăm toti sosirea felului intai. Mama gustă cu linguroiul ala din ciorbă să vadă dacă frige, tata citeste despre sport in ziar iar bunicul manâncă paine goala, numai miezul. Nu pot sa inteleg de ce face asta? Cum sa iti bati joc de miez si sa il mananci cand el e cel mai bun cand il faci cocoloase si il pui pe coada furculitei si zdrangg! apesi cu putere pe dintii furculitei ca sa arunci proiectilul cat mai departe? In fine, anumiti oameni cand ajung la o anumita varsta nu mai inteleg nimic din placerea vietii... Cat despre mine, eu ma bucur ca suntem impreuna, tot familionul si ca stau langa bunica mea. Ea se uita la mine cu ochii ei calzi si de culoarea castanei si eu simt ca o iubesc de nu mai pot. Si mai cred despre ea ca  e cea mai desteapta femeie din lume pentru ca stie sa dea raspunsuri la orice. De aceea am sa ma adresez ei, in primul rand...

- Bunico, ce inseamna sa pui găoaza la bătaie? 

Mmmmm...S-a facut liniste...E semn ca le dadusem o tema grea si ca nici ei, cat erau de mari, nu stiau raspunsul pe loc. Bunicul nu mai mananca miez ci s-a ingalbenit si seamana acum cu canarul Cipi - l-as pune sa fluiere, macar un pic... Dupa ce si-au revenit, chiar ii vedeam cum isi pasau de la unul la altul responsabilitatea, bunica mea (eram sigur ca ea va fi pana la urma...) m-a intrebat:

- Unde ai auzit tu porcaria asta, Mircescule? Tie nu iti e rusine sa vorbesti asa?

Nu imi era rusine deloc, ca eu intrebam doar ce inseamna. De unde sa stiu daca ar fi trebuit sa imi fie rusine sau nu?..

- Am auzit asta din peretele care comunică cu insusi Domnuldoctorpopilean. Care era cu o femeie venita in vizită...

- Ajunge. Nu ne intereseaza amanuntele. 

Si eu care credeam ca puteam discuta cu cartile pe față...Dar, se vede treaba ca n-ai cu cine...

- Sa nu mai zici niciodata așa! Că nu te mai ia bunica-tu la pescuit...

Le-as fi reamintit ca nu am fost vara asta deloc la pescuit si, oricum nu-mi place sa merg ca nu mi se da voie sa vorbesc cand sunt unditele in apa. Mi se spune ca peștele ma aude si se sperie...Ce minciuna! Pestele nu are urechi si, hai, treaca de la mine, sa zicem ca are...Ce-ar intelege el, in apa, ce-as spune eu  bunicului, pe mal?... N-am mai insistat - dar de cand cu expresia aia a domnului doctor, am realizat ca pescuitul nu e asa o pierdere de vreme ci e o chestiune serioasa la care nu oricine poate sa mearga...