O după-amiază cu ...

Stam amandoi pe terasa unui hotel aflat pe o strada in pantă si pietruită, in plina primăvara. Pe masa, o sticla de Pilsner Urquell, un espresso cat un degetar si un pachet de Gitanes - tigarile care atunci cand sunt neaprinse, au cel mai senzual miros, cel de tabac combinat cu ceva din pielea, transpiratia si coapsa unei femei...
Eu tac, tu vorbesti - despre orașul acesta, despre nori, despre pantofi...Imi mai zici ca jumate din populatia lumii bea un pahar de vin in fiecare zi, iar eu completez ca, probabil, restul e beata deja... Razi ca un copil, tragandu-ti intentionat colturile gurii in jos apoi vrei sa urcam in camera hotelului. Nu-mi spui pentru ce, dar eu care te cunosc, stiu... Platesc, ne ridicam si din doi pasi ajungem in hol... In lift te tin de mana fiindca mi-e frica sa nu te pierd. Pentru ca am pierdut de foarte multe ori, inca de foarte tanar, fac lucruri pe care altii nu le inteleg decat greu sau niciodata....Cum ar fi, de pilda, sa tin de mana orice femeie pe care o iubesc, in orice imprejurare, chiar si atunci cand suntem la cumparaturi sau in ascensor... In somn, nu! Pentru ca dorm in pozitia aceea pe care o deseneaza cu creta pe asfalt cei de la Criminalistica atunci cand studiaza cum a cazut cineva de la etaj...
Te dezbraci rapid (atat de iute incat ma faci sa râd)... Ma asez pe marginea patului si iti spun sa te duci in dreptul geamului ca sa te vad mai bine – atat eu cat si soarele, dar si vecinii de vizavi. Prin fereastra deschisă, vantul dă perdelei o miscare domoala si unduitoare - pare mana unui om care canta la pian... Iti privesc abdomenul tare, de femeie care nu a nascut niciodata, si alunita din capul pieptului. Respiratia iti ridica si coboara sânii iar racoarea face ca sfarcurile si zona ce le inconjoara sa para doua planete Saturn, identice...
Facem dragoste. In timp ce adulmec indărătul urechii tale, te pun in mintea mea in toate pozitiile. In toate cele cate vor urma si in cele din viitorul indepartat... Si nu te mai tin de mana, ci trag de carnea ta... Cu cat ma bucur mai mult de tine, cu atat nu ma mai satur... E ca si cand spui ”mi-e dor de tine” unui om de care te leaga idei, senzatii si stări, dar pe care nu l-ai intalnit niciodata - stiu, e o ciudățenie asta, dar ce nu e?... Imi soptesti. Imi spui cuvinte pe care le vad – sunt multicolore, zboara lent prin aer, iar literele lor au forma rotunjita, asa cum se scria la sfarsitul anilor saizeci pe copertile discurilor de vinil... Ritmul e lent, din ce in ce mai lent, pana ne oprim de tot... Stam pe spate si pentru ca respiram in contratimp, tu spui ca parem o sinusoidă. Eu râd, ma pun intr-un cot si te privesc in ochi de foarte aproape... Esti atat de femeie incat ma minunez – aproape ca imi vine sa iti multumesc...
Mi-e asa de teama sa nu te pierd... Asa de teama incat intind bratul catre tine, te iau de mana si te tin strans.
Asa cum as face daca am fi intr-un lift cu care am coborî cat mai adanc in noi.


Asculta mai multe audio Muzica