Aleluia

Daca as fi in fata unui pluton de executie, as refuza sa fiu legat la ochi.
Pentru ca vreau sa vad cum se baga glontul pe teava si cum i se umfla gâtul comandantului cand striga „Pregatiti arm' !”... Unde mai pui ca esarfa aia neagra, din cauza neatentiei omului care o leaga, ar acoperi nu numai ochii ci si urechile. Iar eu vreau sa aud cantecul pasarilor – din acest motiv, daca s-ar putea, prefer ca executia sa aiba loc in zori, nu la pranz cand pasarelele sunt toropite de caldura si tac... Si sa fiu dus cat mai departe de orice localitate...Altfel, e riscant - se poate auzi din departari vreo manea sau ceva ritmuri douămiiste ale muștarului si micului M (Mahler) cel romanesc (care-i tot un fel de manea, dar mai glossy) si se duc dracului unicitatea, dramatismul si solemnitatea clipei.. Si totusi, daca ar fi sa aleg un sunet pe care as vrea sa il aud inainte, cel mai potrivit e cel scos cand se bat covoare...Buf-buf-buf!..bataia aia ritmica, infundata si inconfundabila pentru oricine a copilarit la bloc inainte de 89. .. E suficient sa auzi si instantaneu iti vine sa iti scuturi reverele... ai deja in nari imbacseala si mirosul de culoare gri 18% al prafului... Buf-buf-buf!... si ar parea ca inima nu imi mai bate in piept ci la sute de metri departare – batai care ar continua chiar si dupa ce plutonul de executie si-ar fi facut datoria...
Spuneam la inceputul scrierii ca nu as vrea banderola neagra... Exista totusi cateva minute in care as cere sa fiu legat la ochi – atunci cand as fuma ultima tigara. ”Fumati?”m-ar intreba plutonierul. ”Nu, as raspunde, dar acum da...” si mi-as umple gura si plamanii cu fum. As trage in piept calm, fara ca inainte sa imi umflu obrajii, asa cum fac trompetistii, si fara sa bag in mine Ssss-ul acela prelungit, pe care am vazut eu ca-l fac unii muncitori in constructii...
In timp ce simt gustul iute de tabac, stiind ca este ultima senzatie inainte de durerea cea de pe urma, oare la ce m-as gandi?...As avea momentul meu de frica si indoiala, strigand ”Eli, Eli, Lama Sabahtani!”?... Sau as cere un pahar de coniac, din acela borțos si usor incalzit, insistand ca el sa-mi fie adus de un chelner trecut de 50 de ani, uns cu toate alifiile, care stie ca aceasta bautura e una fină, nu sexy, de aceea nu se serveste cu zahar lipit pe buza paharului...
Oare mi-as aduce aminte de tine, in momentele alea?... Si daca da, ce anume mi-ar aminti de tine?Frica de moarte, de fapt regretul ca n-am sa te mai vad niciodata? Sau gestul tau, de o tandrețe infinita, pe care l-ai facut intr-o noapte cand m-ai invelit crezand ca dorm, gest care imi revine din cand in cand, ca o obsesie...
S-ar scrie despre mine la rubrica ”Decese”?.... Cum?...
”Romy, soră, si cumnatul A.D. impietriti de durere anunta decesul celui care a fost Paul Radu Mircescu...Nu te vom uita niciodata!”...
Sau: ”Inconjurata de cei doi copii si de Frank, sotul iubitor ramas fara picioare dar cu pieptul plin de decoratii semne ale vitejiilor din Irak, Olguța, fosta colega de scoala, e alaturi de cei greu incercati de pierderea prietenului Paul Mircescu... Si afla dragul meu, ca tot serioasa sunt. Părul meu e la fel de negru si de lucios – poate pentru ca eu continuu sa il limpezesc cu apa si oțet...Si daca te intalnesti in Ceruri cu bunica (stii tu, cea care imi punea la pachet cornuri cu unt) zi-i sa iti faca si tie unul, ca tare iti mai placeau... Sincere condoleante!” ...
Dar cum ar fi asta: ”Asociatia de locatari din blocul 14, de pe strada Zăgazului, cartierul Drumul Taberei – Romanați, aduce un pios omagiu acestui om extraordinar care a fost domnul P.R.Mircescu. Un vecin de mare noblete sufleteasca, un om integru care isi platea intretinerea la timp si ședea departe de orice filonichie. Si care asculta muzica in surdina, nu ca tinerii din ziua de azi care nu mai stiu ce e aia un tangou la sentiment... Dumnezeu sa-l ierte!”...
Ziarele tabloid se vor bate pe exclusivitatea pozelor cu hoitul de mine, mai cu seama pe cea in care imi curge sange din nas, inima si pancreas. Fireste, asta dupa ce trimisii speciali la fața locului imi vor fi furat ceasul si premolarul de aur, profitand de o clipa de deruta a plutonului... Apoi vor scrie pe jerba cumparata din sponsorizari, textul ”Inmormantarea a fost un succes! Asa multe femei bune, in cimitir, n-am vazut decat la noi, la pagina cinci! Ne pare rau ca nu esti aicea cu noi, Mircescule!”....
As fuma pana cand as simti ca varful inrosit al tigarii mi-a ars degetele. Atunci as spune ”Gata! Va rog sa imi dati banderola jos de la ochi” ... Apoi as privi plutonul de executie... si cum se baga glontul pe teava... si cum i se umfla gâtul comandantului... si m-as gandi ca băieții aștia ar fi trebuit sa joace volei, ca sunt foarte inalti...
”FOC!...”


Asculta mai multe audio Diverse