Despre sora mea. Despre Romy.

Eu sunt singur la parinti dar, cand eram copil, as fi vrut sa am o soră mai mare - și mă gandeam ca ea să fi fost Romy Schneider....Da, chiar mă rugam la Dumnezeu pentru asta. Ziceam asa: ”Doamne-Doamne, adu-o pe Romy pe la noi si fă-o să nu mai plece. Să vină cu doua geamantane la ușă, să le lase jos, să sune si să iasa mama. Si să le vad eu cum se imbratiseaza si lacrimeaza una pe umarul celeilalte, pana ce i-ar zice mama ”acum hai in casa...sa nu mai stam aici pe hol, ca e curent”. Si sa mearga cu ea de mana prin vestibulul ala ingust care dă-n bucatarie, unde ar gasi-o pe bunică-mea cu cafeaua deja pregatita pentru trei persoane ”Vezi?... ar fi zis ea, ti-am spus ca trebuie sa ne vina astazi cineva in vizita...Ca nu degeaba mi se bătea mie ochiul stang”...Si ce s-ar mai fi pupat toate si ce-ar mai fi tras inca o repriza de plans, ca niste femei sensibile ce sunt...Apoi mama i-ar fi zis lui Romy ”Hai sa-l vezi pe Mircescu, sa vezi ce mare s-a facut!... Si ea ar fi venit in camera unde as fi fost eu meșterind la undițele lui ăl bătrân si m-ar fi-ntrebat simplu si omeneste ”Ți-a fost dor de mine?”...Iar mie mi s-ar fi pus un nod in gat că deh, copiii sunt mai buni la suflet si plang din orice, apoi ti-as multumi, Doamne, ca mi-ai adus-o acasa pe sora mea... Tiii!Ce m-as mai fi bucurat!... Apoi, voi toate trei ati fi mers in bucatarie la cafele si povesti, iar eu as fi tras cu urechea si m-as fi bucurat auzind ca Romy vorbește acum cu un baiat de care mie imi place mult si pe care il cheama Delon. Si, ma gandesc eu, daca si el o iubeste pe ea, inseamna ca o să vină in vizită pe la noi... Ce barosan ar fi! Ce pregatiri ar fi! Ce zaiafet!...Bunica o sa-l trateze cu dulceata din aia buna, de visine, din care mie-mi dă rar. Iar bunicul l-ar tutui din prima... I-ar zice Alin, in sus, Alin in jos, c-o fi, c-o păți... Si i-ar face capul calendar cu pescuitul ăla al lui si i-ar explica cum e cu placerea de a scoate peștele din apă cu minciogul (odata, povestind si eu in fața rudelor, i-am zis uneltei respective mingiac, chestiune care a starnit ingrijorare ”de unde stie dragă ăsta micu cuvinte d-astea?...ia verifică, cu cine se joaca...” ). Si mai stii, Doamne, de ce cred eu că ar fi bine ca Romy sa fie sora mea mai mare?...Pentru ca m-ar lua cu ei la film – am merge la cinematograful Buzești, sa vedem filmul Piscina, cu ei doi in rolurile principale. Iti dai seama cum ar fi, Romy si Alain si pe ecran dar si in sală, la cinemaul Buzești, pe rândul 12?... Pfuaaa! Ce mai spectacol!....

   Apoi, in seara aia frumoasa de vara, dupa film, ne-am intoarce pe jos acasa....Si lumea s-ar uita cu admiratie la noi, iar mie mi-ar creste sufletul de mandrie ca am o sora asa de frumoasa si de fină, imbracată atat de elegant cu rochia aia de culoarea nisipului, ca sa se asorteze nemaipomenit cu ochii ei verzi... Ne-am plimba pe Bulevardul Griviței, apoi pe strada Petru Poni si am iesi in bulevardul Duca, in statie la 182...Stii Tu, Doamne, de care statie vorbesc... de aceea in care ai dat Tu voie sa fie un magazin care are in vitrină animale impăiate – că d-aia sunt singurul care asteaptă autobuzul intors cu spatele la strada, anormal, pentru ca mi-e frica sa nu sara dihăniile alea pe mine... Asa de fericit as fi daca ai face-o pe Romy Schneider, sora mea mai mare...Hai, Doamne, te rog!...Ca numai tu poti sa faci asta...”

Asa imi amintesc ca ma rugam, cateodata, cand eram mic...

Acum, m-am mărit...si nu mai e la fel...

Cinematograful Buzesti e o ruină din care nu se mai intelege nimic...

Din cine stie ce motiv, mama si bunica mai plang din cand in cand...si-atunci afară plouă...

Iar sora mea cea mare, e langa tine Doamne, ca Tu ai vrut asa...

Si, mai ales in noptile cand eu am lungi si chinuitoare insomnii, o aud pe Romy cum te roaga ”Doamne-Doamne, adu-l pe Mircescu pe la noi si fă-l să nu mai plece...”

Dar Tu nu esti deloc atent...

Că dacă ar fi dupa mine, si maine aș pleca...