Am un prieten doctor - i se spune Dr. G.De ce e poreclit asa? De la ginecolog, caci asta-i e specializarea?... De la renumitul punct G despre care toata lumea a aflat, dar nimeni nu l-a gasit, niciodata?... De la Georgescu, ca asa-l cheama?... In fine, nu stiu de ce i se spune asa prietenului meu.
Dr.G are o nevasta - asta pentru ca toata lumea ar trebui sa aiba una. Ea, dna.A este violonista, are parul cret si se da cu mult parfum. Atat de mult, incat pisica mea se ascunde cand dna.A vine la mine pe strada.
Pisica mea e maronie, ingamfata, rârâie când miaună si-i place bautura – cred ca intr-o viata anterioara a fost Serge Gainsbourg... Nu stiu daca asa a fost, dar de fiecare data cand ascult Je t'aime...moi non plus, ea se opreste si priveste melancolic undeva incolo, asa, spre o zare pe care o vede doar ea. O zare care este intotdeauna peste umarul meu drept...
Ati intuit corect – vom vorbi in cele ce urmeaza despre umarul meu drept...
Pe el obisnuia mama sa ma atinga usor cand luam o nota buna – niciodata pe stangul.
Cand am plecat in lume, tata mi-a zis ca tot ce-mi poate oferi e dragostea lui. Si sa contez pe asta... Apoi m-a batut scurt si barbateste pe umarul drept.
Pe umarul meu drept au stat pe rand capul, apoi picioarele tale, draga mea.
Sau ordinea a fost alta?...
Niciodata nu-mi aduc aminte...
Sunt asa de uituc...
