Stiu o femeie care râgâie alfabetul. Adica zice A, B, C etc...din râgâială. Pe la mijloc, cam in dreptul grupului M-N-O, ii cam vine inapoi. O vad cum inainte de a reînghiți ceva-ul cald, urcat din viscere, mestecă scurt - intotdeauna intre incisivi si nu intre măsele, toacă mărunt nu tasează... Ăia mai bătrani zic că, in tinerețe, ea fusese o femeie frumoasa, cu școală, cu idealuri... Dar innebunise din cauza unui regim care-i luase tot: casă, părinți, iubit, demnitate... Odata, noaptea, cand se intorcea de la schimbul doi, fusese luata de pe strada de niste militieni si dusa undeva intr-un cimitir unde o facusera poștă. Unul dintre ei, in timp ce o regula pe la spate, râgâia numele de pe cruci. Iar ăilalti râdeau... Vad zilele astea (nu se poate sa nu le fi vazut si tu...) lipite pe stalpi, hârtii negre pe care scrie „1989-2009 DEGEABA”...E esența a tot ce am trait eu in anii astia... Si ma simt nesigur. Si ma revolt si strang din pumni... Si as vrea ma cuibaresc in bratele unei femei, ca sa uit...
Eu sa ii spun c-o iubesc - degeaba, ea va privi deasupra mea, undeva, in gol.
Eu o sa urlu de neputință iar ea va râgâi alfabetul...
Aceasta scriere e despre mama mea.
E despre Romania.
Nu se poate mai frumos spus...
RăspundeţiŞtergere...sunt mut Prietene !
RăspundeţiŞtergerema simt privit k intr-o oglinda strimba.. mi-au furat 20 de ani si cred k m-am trezit batrin intr-o dimineatza de toamna rece si umeda ca asta de azi ...itzi citesc rindurile si nu imi vine sa cred cit de mult har ai .
..niciodata nu am crezut ca o sa am regrete ,dar 20 de ani e prea mult!
,,A venit la mine "Da"
RăspundeţiŞtergerecare tocmai învia
şi-a venit la mine "Nu"
de însumi vărsat în tu.``
Nichita Stanescu
scrierea ta ma lasa aiurea..nici nu stiu ce stare imi trezeste..
RăspundeţiŞtergeresa rad ?!..as rade daca as trai in alta tzara...
sa plang !?..as plange, dar nu sunt ipocrita..
zambesc ingaduitor..fara sa ma revolt ca exista si astefel de "situatii"..o astfel de tara ..astfel de pesoane...
traim intr-o tara cu cod rosu...ce soarta !!!
Tu sa ii spui c-o iubesti degeaba! Imi suna bine
RăspundeţiŞtergere"eu o sa urlu de neputinta si ea va ragai alfabetul"
Cam la atata se rezuma prezentul, sub toate formele.
Restul nu ma intereseaza. Da, chiar asa!
Fain scris.
Sunt un pic surprins. Am scris si eu pe blogul meu ( http://cartierul.wordpress.com ) cateva articole inspirandu-ma de la afisul cu 1989-2009 degeaba.
RăspundeţiŞtergereImi pare bine ca mai sunt oameni care-mi impartasesc intr-o oarecare masura ideea. :D
Bine de tot, Maestre.
RăspundeţiŞtergereBine de tot!
Superb. Metafora de sfarsit nici ca putea expune mai bine ce s-a intamplat in cei 20 de ani si ce tara trebuie ca avem, aveti acum. Eu nici macar nu am trait pe vremea comunistilor si sunt scarbit total acum... mai ales ca stiu ca nu mai exista absolut nici o sansa. M-am saturat de idealuri desarte si de speranta in schimbare.
RăspundeţiŞtergereTrist este ca in fiecare an, de acum inainte, vom citi: DEGEABA... pana cand...
RăspundeţiŞtergereUn vis urat care nu se mai termina si numai speranta ca lumina vine din intuneric ne mai tine in viata...
Tine-o tot asa ca e bine ce faci!Frumoase descrieri!Succes mai departe!
RăspundeţiŞtergereCiudat e citesc asta dupa o zi in care m-am simtit plina de dragoste de oameni...
RăspundeţiŞtergereSi inca nu ai uitat, desi te-ai cuibarit in bratele multor femei.Poate ca celebritatea te-a facut atat de inchis in tine si neincrezator in oameni.Pacat...cei care te apreciaza sunt convinsa ca au alte asteptari de la tine.
RăspundeţiŞtergere